În dimineața zilei de 30 octombrie 2018, Episcopii Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala Blajului, la împlinirea a 70 de ani de la arestarea Episcopilor greco-catolici care au dat mărturie cu prețul vieții pentru credința lor în Cristos: Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Tit Liviu Chinezu.

A celebrat Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore. A concelebrat Excelența Sa Miguel Maury Buendia, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, împreună cu Episcopii Greco-Catolici din România reuniți în această perioadă la Blaj pentru sesiunea sinodală de toamnă, cu participarea unui număr mare de preoți și credincioși.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, credincioșii și elevii Liceului Teologic „Sfântul Vasile cel Mare” Blaj, au avut bucuria de a viziona filmul „Șapte martori pentru Mica Romă”.

Sinodul Episcopilor îi reunește pe toți Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din România şi din afara granițelor țării, și exprimă unitatea Bisericii în comuniune cu Urmașul lui Petru, Sfântul Părinte Papa Francisc.

Biroul Arhieparhial de Presă

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Preasfințiile Voastre,

Excelența Voastră Nunțiu Apostolic,

Excelența Voastră Domnule Ambasador,

Cucernici Părinți,

Stimate oficialități,

Distinși invitați,

Sfântul Pavel le scrie creștinilor din Efes: “voi nu mai sunteţi străini şi locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii şi casnici ai lui Dumnezeu, zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a profeților, piatra cea din capul unghiului fiind însuşi Isus Cristos” (Ef. 2, 19-20).

Putem citi în aceste cuvinte divine misiunea Bisericii noastre Române Unită cu Roma în planul lui Dumnezeu pe pământul românesc: nu suntem străini, ci facem parte din familia lui Dumnezeu, casnici cu El și cu sfinții îngeri. Și acest adevăr primește o rezonanță deosebită în celebrarea Centenarului Unirii neamului nostru, ideal de veacuri după care au suspinat înaintașii noștri.

Salut cu bucurie și recunoștință pe toți participanții la acest important moment celebrativ în cetatea Blajului, și care reunește personalități de seamă ale lumii universitare, profesori, conferențiari și lectori. Mulțumesc organizatorilor și participanților, și un gând special de gratitudine îl adresez Excelenței Sale Mons. Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, și Excelenței Sale George Gabriel Bologan, Ambasador al României în Italia.

În acest an al Centenarului evenimentului principal al istoriei poporului nostru, împlinire a idealului de veacuri al tuturor românilor, răsună mai mult ca niciodată cuvintele solemne ale episcopului martir Iuliu Hossu, cel dintâi purpurat al României, proclamând cu putere Rezoluţiunea Adunării Naționale prin care se pecetluia unirea pe veci a Transilvaniei cu Țara Mamă: „De acum o Românie Mare întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu şi pe credinţa poporului său. Cântarea noastră de biruinţă să fie cântarea neamului pe calea lungă şi grea a veacurilor. Dreptatea ta, Doamne, e dreptate în veac şi cuvântul Tău adevărul”.

Aici și acum dorim să subliniem cu tărie că fără contribuția Bisericii noastre Române Unite, Statul Român, identitatea naţională şi cultura română nu s-ar fi concretizat în formele pe care le cunoaştem astăzi, pentru că „fără Unirea de la 1700, nici Unirea de la 1918 nu ar fi existat”. Și aceasta fiindcă înaintașii noștri de sfântă pomenire au crezut că din acest oraș neînsemnat din inima Transilvaniei, dar plin de Vestea cea Bună, precum Nazaretul Galileeii, poate ieși ceva cu adevărat bun. Au crezut ei, și au crezut mai ales făuritorii Sfintei Uniri cu Biserica Romei, și în primul rând a crezut Vlădica Atanasie Anghel. Au crezut ei, și credem și noi ceea ce Mântuitorul ne spune în Evanghelie: „Mai mari decât acestea veți vedea” (In 1,50).

În acest moment de sărbătoare, doresc să amintesc faptul că la trecerea la cele veșnice a episcopului de fericită pomenire Petru Pavel Aron, pe 9 martie 1764, icoana Maicii Domnului cu Pruncul, din iconostasul bisericuței aflate în curtea castelului episcopal de aici din Blaj, a lăcrimat. Lacrimi pentru un fiu drag, lacrimi pentru o Biserică mărturisitoare, dar lacrimi și pentru noi cei de astăzi. Toate icoanele făcătoare de minuni care lăcrimează ne conduc la aceeași învățătură: la chemarea la convertire, la pocăință. Fiindcă doar prin pocăință vom primi acele inimi înfrânte și smerite pe care Dumnezeu nu le urgisește, mai ales în vremurile tulburi pe care le trăim. Precum amintea Sfântul Părinte Papa Francisc în omilia Sfintei Liturghii celebrată în capela Casei Sfânta Marta pe 21 septembrie 2018: « Noi, creştinii, trebuie să fim conştienţi de unde am fost aleşi, iar aceasta trebuie să dureze întreaga viaţă astfel încât să avem memoria  milostivirii pe care Dumnezeu a avut-o faţă de păcatele mele, alegându-mă să fiu creştin, să fiu apostol».

Și în acest sens, putem afirma că Biserica noastră, o Biserică mică dar cu doruri mari, umilită de mai marii acestei lumi dar iubită de Dumnezeu, poartă cu mândrie inclusiv în titulatura sa chemarea de a fi Unită și de a chema la Unitate, fiindcă noi, creștinii români greco-catolici, nu doar credem în Unitate, ci, așa cum afirma Sfântul Ioan Paul al II-lea, noi mărturisim prin însăși ființa noastră, „de trei secole, prin sacrificii uneori nemaiauzite” credinţa noastră în Unitate.

Motiv pentru care, în deplină ascultare la șoaptele Domnului și coerentă cu vocația și cu misiunea sa, Biserica noastră dorește să se implice în continuare în conștientizarea spiritului și a dorului național al poporului român, sub inspirația valorilor perene ale Evangheliei și pentru desăvârșirea binelui comun.

Dumnezeu să binecuvânteze și să ocrotească iubita noastră patrie!

La mulți ani România!

† Cardinal LUCIAN

Arhiepiscop şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş

Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

De-a lungul istoriei zbuciumate a Bisericii Greco-Catolice și Romano-Catolice din România, care a traversat prin puterea credinței și a rugăciunii deșertul spiritual din timpul regimului comunist, cultul Preasfintei Fecioare Maria și cântul religios au fost neîncetat izvor de alinare în încercări, tărie și speranță.

O colecție de cântece mariane din tezaurul spiritual al Bisericii a fost dedicată martirilor, pentru a-i cinsti și a reînnoi în suflete lumina credinței lor. O familie din parohia «Andrei Mureșanu» din Cluj-Napoca a înregistrat CD-ul denumit Lăcrămioare, cu interpretarea copiilor: Iulia Marțian, Benedict, Camelia și Francisc Opreanu, cărora li s-au alăturat preoții: pr. Stelian Vereș (romano-catolic), preoții greco-catolici ierom. Ermil Jurja din Ordinul Sf. Vasile cel Mare (OSBM), pr. Daniel Avram și un preot din generația catacombelor, pr. Virgil Florian.

Realizatorii albumului au cules cântări mariane din bogăția tradiției Bisericii Catolice, le-au completat cu lucrări noi – între care lucrarea Cântec pentru martiri, adevărat imn dedicat celor „Șapte sfinți Martiri Episcopi”, cei care, „cu iubire au sădit, / În grădina Maicii Sfinte boabe care au rodit” și care, „cu Rozariul Maicii Sfinte au unit acest popor”, iar în refren cu îndemnul de a le fi urmată credința: „am păstrat credința noastră și în veci n-o voi lăsa, a fost toată viața voastră, este toată viața mea”. Întreaga colecție de cântece este dedicată „tuturor laicilor, călugărilor, preoților și Episcopilor martiri ai Bisericii Catolice”.

Albumul se deschide cu o înregistrare rară, scoasă la lumină din arhiva Călugărilor Ordinului Sfântului Vasile cel Mare – OSBM, cu vocea Pr. Ieromonah Gheorghe Marina OSBM (1908-1989), cel care, împreună cu pr. Ieromonah Gavril Sălăgeanu OSBM (1905-1989) au compus îndrăgita cântare, denumită inițial Fiii lacrimilor tale, în prezent cunoscută sub titlul O, Măicuță Sfântă. Pr. Egumen Ermil Jurja OSBM a scos din arhivă, cu iubire, devotament și zel, cântecele pr. Marina, păstrate ca pe un tezaur de Ordinul Bazilitan. Pr. Marina a lăsat o prețioasă moștenire muzicii sacre din Biserica Greco-Catolica, fiind cel care a compus Calea Crucii, Imnul Sf. Tereza, colinde, cântece mariane, acatiste, etc. Acest CD este dedicat și memoriei celor doi călugări bazilieni, cu atât mai mult cu cât pr. Gheorghe Marina a fost prima victimă a prigoanei împotriva Bisericii, arestat pentru credință în martie 1948, alături de alți trei călugări de la Mănăstirea greco-catolică Bixad.

Coperta interioară a CD-ului redă biografiile de referință ale celor șapte Episcopi martiri și mărturisitori ai Bisericii Greco-Catolice și ale celor doi Călugări OSBM, ca semn de aducere aminte, oferind modelul de sfințenie al acestor vieți – în care noianul de lacrimi s-a transformat în gingașe Lăcrămioare de har – generațiilor prezente și viitoare. În plus, la deschiderea carcasei CD-ului pot fi citite, ca mesaj de întâmpinare, cuvintele Episcopului Iuliu Hossu, „Credința noastră este viața noastră” iar pe disc se văd inscripționate chipurile, din perioada de detenție, ale Episcopilor Martiri.

Realizatorii au trecut pe copertă și un scurt mesaj de mulțumire pentru cei ce și-au adus contribuția la realizarea acestui album, adevărată punte, prin mijlocirea Maicii Sfinte, între prezentul și trecutul Bisericii: „Mulțumiri și recunoștință copiilor și pr. paroh Vereș Stelian, ierom. Jurja Ermil OSBM și pr. Avram Daniel care se alătură cu căldură și entuziasm copiilor, în rugăciunea lor cântată. Mulțumiri deosebite Mons. Virgil Florian care cântă pentru toate generațiile cântecul de rezistență al Bisericii noastre, compus de ieromonahii Ghe. Marina și G. Sălăgeanu – colegii și prietenii domniei sale. Mulțumiri adresăm pr. provincial Daboc Laurian OSBM pentru aprobarea și binecuvântarea domniei sale, cu care am pornit la realizarea acestui CD”. În încheiere, sunt adresate mulțumiri PS Florentin Crihălmeanu Episcopul de Cluj-Gherla, pentru încredere, sfat, rugăciune și binecuvântare.

CD-ul a apărut în anul 2018, la 100 de ani de la Marea Unire (din 1 decembrie 1918) și la 70 de ani de la arestarea multor laici, călugări, preoți, Episcopi, – în noaptea de 28 / 29 octombrie 1948, a tuturor Episcopilor greco-catolici – și scoaterea Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, în afara legii prin Decretul 358, din 1 decembrie 1948. „Să fie veșnică pomenirea tuturor laicilor, călugărilor, preoților și Episcopilor martiri ai Bisericii Catolice. «Lor le datorăm fundamentul de piatră al credinței Bisericii noastre» (Ep. Florentin Crihălmeanu)” – este înscris pe coperta CD-ului.

https://www.youtube.com/watch?v=goXCqZjY0SQ

Secţiunea: Cluj-Gherla

COMUNICAT

Sesiunea ordinară de toamnă a

Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică

Blaj, 29-31 octombrie 2018

La lucrările Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, reunit la Blaj în sesiune ordinară între 29-31 octombrie 2018, a participat Nunțiul Apostolic în România, Arhiepiscopul Miguel Maury Buendia.

Cu acest prilej, Episcopii sinodali au fost prezenți la manifestările culturale organizate la Blaj pentru celebrarea centenarului Marii Uniri de la 1918, respectiv la Conferința „Centenarul unității naționale și ambasadorii spiritului românesc” precum și la Conferința ”70 de ani de la interzicerea abuzivă a Bisericii Române Unite”.

În cadrul lucrărilor sinodale au fost abordate chestiuni administrative, disciplinare, norme pentru protecția minorilor, precum și situația comunităților greco-catolice în diaspora. Au fost evocate celebrările Centenarului în diferitele Eparhii, precum și proxima vizită ad limina la Roma a episcopilor catolici din România în luna noiembrie 2018.

Sinodul a transmis Preasfinției Sale Virgil Bercea, Episcop de Oradea, un mesaj cu asigurarea rugăciunii Episcopilor pentru sănătatea sa.

Următoarea Sesiune sinodală ordinară se va desfășura în perioada 5-7 iunie 2019 la Blaj, sediul Arhiepiscopului Major.

Sinodul Episcopilor îi reuneşte pe toţi Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din România şi din afara granițelor țării, reunindu-se în sesiune ordinară de două ori pe an, primăvara şi toamna.

Notar

Pr. Cristian Crișan

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Marți, 30 octombrie, în cadrul simpozionului Internațional ROMÂNIA 100-BISERICA, STATUL ȘI BINELE COMUN-ISTORIE ȘI TEOLOGIE, organizat de Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Curia Arhiepiscopiei Majore, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Istorie și Filosofie, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, în Colaborare cu Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Blaj și AGRU Blaj, a avut loc în prezența Sinodului Episcopilor Bisericii o manifestare dedicată împlinirii a 70 de ani de la interzicerea abuzivă a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco- Catolică de către regimul comunist.

La eveniment, care a avut loc la Palatul Cultural din Blaj, au participat membri ai Sinodului Bisericii noastre, cadre didactice universitare, persoane consacrate, un numeros public.

Manifestarea s-a desfășurat pe două planuri: unul, în care au fost scoase în evidență personalități ale Bisericii noastre și rolul important pe care acestea l-au jucat în istoria, cultura, politica și viața socială a Transilvaniei și a României, și unul în care s-au prezentat momente din perioada în care Biserica Română Unită s-a aflat în catacombe.

Despre primul subiect a prezentat o amplă expunere Profesorul Cristian Bădiliță, doctor în istoria creștinismului antic al Universității Paris IV Sorbona cu teza „Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise”, autor a zeci de volume cu caracter teologic și coordonator, împreună cu Francisca Bălăceanu și Monica Broșteanu, a traducerii comentate a Septuagintei.

Cel de al doilea subiect, a fost abordat de istoricul Marius Oprea, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, autor al unei teze de doctorat cu titlul „Rolul și evoluția Securității (1948-1964)” și a mai multor volume dedicate instituției de represiune care a fost Securitatea comunistă, care a vorbit despre persecuțiile la care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost supusă în anii comunismului. A fost prezentat și un film documentar despre deshumarea rămășițelor pământești a mai multor victime ale comunismului, și așezarea lor creștinească în pământ, oameni uciși cu bestialitate pentru credința lor greco-catolică și pentru că se opuneau regimului instaurat în țara noastră de sovietici.

În final, a avut loc prezentarea volumului omagial Sapientia et Scientia Theologica. In honorem Renzo Lavatori, volum coordonat de Anton Rus și Alberto Castaldini, publicat cu prilejul aniversării a 80 de ani de viață ai Părintelui Profesor. Renzo Lavatori este unul dintre cei mai cunoscuți teologi europeni contemporani, profesor universitar doctor la Universitatea Pontificală Urbaniana din Roma.

Ion M.

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

AMBASADORII SPIRITULUI ROMÂNESC

Conferința Excelenței Sale Miguel Maury Buendia Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova

Blaj, 29 octombrie 2018.

Preafericirea Voastră, Excelențe, Preacucernici Părinți, Doamnelor și Domnilor.

1. În primul rând, aș dori să-mi exprim gratitudinea față de Preafericitul Cardinal Lucian Mureșan și Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru invitația de a lua parte în mod activ la sesiunea academică de astăzi.

Mi s-a cerut, de fapt, o scurtă conferință care să prezinte Biserica Greco-Catolică ca ambasador al spiritului românesc în contextul Centenarului Marii Uniri a României.

De fapt, nu ar trebui să fie dificil să se vorbească pe această temă, deoarece cele două biserici românești de rit bizantin: cea ortodoxă și cea Unită cu Roma, au fost, fără îndoială, arhitecții și păstrătorii culturii și identității naționale românești.

2. Trebuie să recunoaștem că acum o sută de ani Biserica Greco-Catolică română a excelat în lansarea sa la nivel internațional, contribuind astfel, pentru o lungă perioadă, la păstrarea identității și a conștiinței poporului român în cadrul multicultural al Imperiului Austro-Ungar.

Pare inutil să reamintim, întrucât o știm cu toții, că Biserica bizantină românească, care a validat în mod liber unirea cu Roma, la Sinodul de la Alba Iulia în 1700, nu doar că a produs „Biblia de la Blaj” grandios monument literar al limbii române dar, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, a devenit unul dintre cele mai puternice motoare culturale ale identității naționale a României.

Atunci când se reflectă asupra conceptului de identitate națională, atât în abstract cât și într-un caz concret,  trebuie să se țină seama de valorile concrete încorporate într-o conștiință națională specifică și de pașii pe care aceasta i-a făcut de-a lungul istoriei prin protagoniștii săi, persoane fizice și instituții.

3. În cazul României, Blaj ocupă un loc important pe harta geografică a creării conștiinței naționale. Ea își găsește rădăcinile în substratul etnic daco-român al populației dar, mai ales, în identitatea culturală creștină, în care se unesc într-un mod specific latinitatea și particularitățile tradiției bizantine,  limba și tradițiile populare.

Blajul a contribuit în mod decisiv la formarea conștiinței naționale moderne a românilor, datorită confluenței, în biserica greco-catolică, a valorilor catolice și europene cu cele locale bizantine.

Din acest motiv, se poate afirma că, atât episcopul Inocențiu Micu-Klein, cât și Școala Ardeleană și mulți învățați formați în ambientul creativ al valorilor Blajului, au fost adevărați părinți ai spiritului românesc. În mod similar, trebuie să admitem că printre revoluționarii din o mie opt sute patruzeci și opt, reuniți pe Câmpia Libertății de la Blaj, și protagoniștii Unirii din 1918 de la Alba Iulia, există o clară continuitate în sens spiritual, al conștiintei și al valorilor.

4. Permiteți-mi să reamintesc discursul pe care l-am susținut în acest an la București, la 20 martie, în timpul prezentării oficiale a timbrelor concepute de ROMFILATELIA pentru celebrarea centenarului Marii Uniri a României, în care am dorit să subliniez că acest eveniment trebuie să însemne, de asemenea, o celebrare a demnității libertății interioare care a caracterizat România în perioada dintre cele două războaie mondiale.

Un secol în urmă – am afirmat eu -, Iuliu Maniu și Ionel Brătianu, dar și episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea … împreună cu Regele Ferdinand și Regina Maria, au înțeles România ca un loc stabil, un pământ tare al civilizației occidentale aici, la îngemănarea Occidentului cu Orientul. Pe când la Răsărit se ridica spectrul comunismului – despre care amintea Sfânta Fecioară Maria la Fatima -, cei doi oameni de stat români au făurit instituții moderne, democratice, o economie liberă, au garantat libertatea religiei, libertatea de conștiință și a cuvântului.

Numai un regim de adevărată democrație ne poate întări țara și înălța neamul nostru, spunea Iuliu Maniu în fața Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. El vedea neamul său românesc, „sentinela trează și conștientă a civilizației„.

5. Anul acesta sărbătorim Centenarul unității poporului român într-o Românie mare și a tuturor. Nu trebuie să uităm că atunci când lucrarea în favoarea unității se oprește, atunci și poarta se lasă deschisă, și astfel diviziunile se înmulțesc, atât în interior, cât și cu vecinii.

Vizita în România a Sfântului Ioan Paul al II-lea, acum nouăsprezece ani, constituie un elocvent gest al Succesorului Apostolului Sfântului Petru în favoarea unității tuturor creștinilor. Prin urmare, în Scrisoarea sa Apostolică pentru al Treilea Centenar al Unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu Biserica Romei, care ar fi de dorit să se revadă din când în când, el subliniază că „misterul unității marchează într-un mod particular poporul român”.

„Cristos înviat – amintește Sfântul Părinte -, în predica sa apostolică, s-a unit cu drumul istoric al poporului vostru încă din epoca paleocreștină și i-a încredințat ei o sarcină personală în serviciul prețios al unității… Providența divină a dispus ca, în timpul în care Sfânta Biserică nu experimentase încă în interiorul ei marea  schismă, voi să primiți, odată cu moștenirea Romei și pe cea a Bizanțului. Românii, în fapt, rămânând un popor latin, s-au deschis primirii comorilor credinței și culturii bizantine. Cu toată rana divizării, această moștenire rămâne împărtășită de Biserica Greco-Catolică și de Biserica Ortodoxă din România. Aici se află cheia de interpretare a evoluției istorice a Bisericii voastre. Ea s-a petrecut în mijlocul tensiunilor dramatice produse între Orientul și Occidentul creștin. Din totdeauna, în inimile fiilor și fiicelor acestei străvechi Biserici pulsează cu putere pasiunea pentru unitatea voită de Cristos… în Transilvania multe popoare – români, maghiari, armeni și secui – au trăit laolaltă o istorie comună, uneori dificilă, care și-a lăsat urmele în configurarea umană și religioasă a locuitorilor.” – închei citatul.

Preafericirea Voastră, Excelențe, Preacucernici Părinți, Doamnelor și Domnilor.

6. Diplomația este arta înțelegerii, a răbdării, arta de a ști să negociezi, de a ști să cedezi pentru a putea câștiga, Sfântul Părinte Papa Paul al VI-lea definise diplomația pontificală ca „rafinamentul carității”.

Cu toate acestea, avem prea multe exemple ale faptului că atunci când diplomații nu reușesc în misiunea lor, este de datoria armatei să le ia locul. Mai mult decât atât, diplomația tinde de fiecare dată să se concentreze pe subiecte pur economice.

Diplomația oricărui stat, însă nu poate să nu recurgă la propriile tradiții în modul de a se prezenta în familia națiunilor.

Diplomația română are un mare prestigiu la nivel internațional, în special pentru seriozitatea păstrării cuvântului dat și pentru pregătirea fără îndoială a propriilor săi reprezentanți diplomatici.

După Marea Unire, România a dăruit mari diplomatici: Vladimir Ghika, Nicolae Titulescu … Chiar și astăzi, diplomația română poate oferi resurse prețioase în tradiția spirituală și culturală a Blajului.

Adevăratul patriotism pe care diplomaticii buni îl manifestă nu se fondează pe apartenența la o biserică, la un partid politic sau la o societate secretă, chiar dacă aceste elemente pot avea impact atât în misiunea lor, cât și în crearea  unui anumit Stat. Patriotismul se fondează în serviciul lui Dumnezeu, în slujba Patriei și a popoarelor pentru binele comun, dar aceasta este deja tema unei alte conferințe …

7. Aș dori, prin urmare, să închei subliniind că ne-am îndreptat privirea către trecut, cu recunoștință și respect, pentru a ne lua de acolo forțele necesare pentru a construi un viitor mai bun pentru toți!

Cu toate acestea, nu trebuie să uităm faptul că Dumnezeu ne-a dat ochii pentru a privi înainte. Pentru a privi înapoi, trebuie neaparat să ne întoarcem capul și, dacă o facem prea des, vom rămane cu gâtul țeapăn!

Prin urmare, trebuie să privim istoria, „maestra vitae„, și pentru a evita repetarea acelorași greșeli, dar cu privirea către viitor.

Sperăm cu încredere vizita Sfântului Părinte Papa Francisc. Ne rugăm să se întâmple în curând și aceasta să-i ajute pe toți cetățenii români să meargă împreună spre o patrie tot mai prosperă și mai dreaptă. Vă mulțumesc.

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Regăsim în cuprinsul Sfintelor Evanghelii numeroase cuvinte rostite de către Mântuitorul Isus Hristos care au darul de a ne surprinde, de a ne scoate dintre limitele propriilor noastre raționalități sau a definițiilor general acceptate. Printre acestea se află și Fericirile, sentințe cu totul inedite rostite de către Isus ce ne provoacă să descoperim o fericirea dincolo de cea imaginată de noi și cu totul paradoxală: sunt fericiți cei săraci în spirit, pentru că a lor este Împărăția; cei care plâng, pentru că vor fi mângâiați; cei blânzi, cei milostivi, cei curați cu inima, cei persecutați din cauza dreptății… pentru că ei vor primi bună răsplată de la Dumnezeu. Cu siguranță, ne intrigă o astfel de fericire. Ce poate ea să însemne? Cum ar trebui interpretate aceste cuvinte ale lui Isus? Mai au ele vreun fel de valabilitate astăzi? Pot eu oare integra în strădania mea spirituală și aceste Fericiri propuse de către Isus?

Tuturor acestor întrebări, părintele Jacques Philippe le găsește răspunsuri ziditoare în cartea sa Fericirea, acolo unde nu te aștepți să o întâlnești. Meditații despre Fericirile evanghelice, apărută la Editura Viața Creștină. În partea introductivă, autorul precizează foarte clar faptul că Fericirile reprezintă, de fapt, programul de viață al creștinului, al celui care vrea să-l urmeze pe Isus. „Ele sunt o cale de umanizare și, totodată, de rodnicie, arătându-ne cum să aducem roade care să rămână, cum să răspândim iubirea în jurul nostru, cum să îl conducem pe celălalt spre viața cea adevărată.” Cu darul său special, acela de a spune lucrurile profunde ale vieții creștine în cuvinte simple și luminoase, părintele J. Philippe ne conduce în paginile cărții spre înțelegerea profundă a celor 8 fericiri (considerând că a 9-a o reia pe cea anterioară), așa cum sunt ele relatate în Evanghelia după Matei (5,1-12).

Pentru fiecare dintre ele, folosește o metodă de abordare clasică: o scurtă introducere urmată de punerea în lumină a înțelesului din Vechiul Testament, apoi noutatea adusă de Isus și modalitatea în care, de-a lungul istoriei, sfinții au integrat în trăirea lor concretă respectiva Fericire. Insistând mai mult pe prima dintre Fericiri – sărăcia în spirit -, autorul nu uită să facă mereu referință la mentalitățile actuale ce pot și trebuie corectate, revenind tocmai la calea propusă de Isus, cea care e de altfel înscrisă în umanitatea noastră și pe care urmând-o ne împlinim ființial, adică ajungem la fericire.

pr. Daniel Avram
directorul Editurii Viața Creștină

Jacques Philippe, Fericirea, acolo unde nu te aștepți să o întâlnești. Meditații despre Fericirile evanghelice – format: 14,5 x 20 cm; pagini: 192; preț: 23 lei.

Secţiunea: Cluj-Gherla

Parohiile Frata, Ceanu Mare și Cojocna din protopopiatul Someș al Eparhiei de Cluj-Gherla au fost vizitate, la 1 noiembrie 2018, de către Episcopul eparhial. Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu a fost însoțit, pe acest drum de rugăciune și binecuvântare de către Mons. Călin Bot, Vicar general, pr. Marius Cerghizan, vicar cu preoții, pr. Marius Mureșan, protopop de Someș și pr. ceremonier Florin Isac. De asemenea, au însoțit acest pelerinaj cu cântări și rugăciune, studenții Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca.

În ziua dedicată prin tradiție pomenirii morților, în fiecare dintre cele trei parohii s-a făcut rugăciune pentru odihna sufletelor celor trecuți la Domnul, în mod particular fiind pomeniți înaintașii în credință, Arhierei, preoți, ieromonahi, credincioși al căror nume este în mod particular legat de fiecare dintre localitățile vizitate. Cel dintâi popas a fost în parohia „Coborârea Spiritului Sfânt” din Frata, păstorită de pr. Gavrilă Pleș Topan, unde a fost celebrată Sfânta Liturghie în prezența comunității parohiale. Au fost de față autorități locale cu primarul comunei Frata, Vasile Trif și viceprimar Grigore Pop.

Frata este localitatea de origine a Episcopului mărturisitor Ioan Ploscaru (unul dintre cei 12 Episcopi mărturisitori ai Bisericii Greco-Catolice), a cărui memorie a fost evocată de către PS Florentin în cadrul celebrării. A fost rememorat calvarul Bisericii Greco-Catolice, contextul în care s-au derulat cei 15 ani de detenție ai Episcopului Ploscaru, dintre care 2 ani de recluziune – timp pe care l-a petrecut singur în celulă, dar în care, prin credință, „a transformat celula de închisoare în capelă de rugăciune”, la fel ca și confrații săi, Episcopi, preoți, credincioși care au împărtășit aceeași soartă, cu toții, prin credință, l-au dus pe Hristos cu ei în închisoare.

A fost evocat Sighetul anilor 48-50, un timp în care au fost închise aici „elitele intelectuale ale neamului românesc, inclusiv făuritorii Marii Uniri, cei care ar fi trebuit să fie mentorii generațiilor de azi. Sighetul a fost „premiul” regimului comunist pentru elitele acestui neam, în politică, literatură, spiritualitate…” Prin această opresiune a elitelor, România a fost sărăcită la nivel intelectual, acesta fiind „motivul principal care a dus la lipsa de unitate ce caracterizează societatea actuală”, a spus Preasfinția Sa în predica la Sf. Liturghie, citând apoi mărturii cutremurătoare din scrierile Episcopului Ploscaru.

Pr. paroh Gavrilă a rostit la final câteva cuvinte, mulțumind Preasfinției Sale pentru prezență și arătând că în acest an se împlinesc 10 ani de la sfințirea, de către PS Florentin și PS Alexandru Mesian, actualul Episcop de Lugoj, a bisericii parohiale. La încheierea celebrării, PS Florentin a oferit și semne ale Anului Centenar al Marii Uniri, an omagial Iuliu Hossu: diplome și medalii Iuliu Hossu pentru primar, viceprimar – înmânate pentru buna colaborare și de asemenea, pr. paroh Gavrilă, pentru vrednicia cu care a păstorit, de-a lungul acestor ani, turma încredințată.

În continuare, la invitația Primăriei Frata, Episcopul, preoții și credincioșii greco-catolici s-au îndreptat spre capela mortuară nou construită la inițiativa primarului Trif, unde, împreună cu comunitatea ortodoxă, care-l avea în mijlocul său pe IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, s-a trecut la binecuvântarea locașului ridicat, ca „poartă de intrare” în Cereasca Împărăție. IPS Andrei și un sobor de preoți au celebrat ceremonia de sfințire, după care PS Florentin și preoții greco-catolici au oficiat rânduiala Parastasului pentru odihna sufletelor celor trecuți la Domnul. Deși separate formal prin decretul încă în vigoare al Sfântului Sinod, care nu permite preoților ortodocși să concelebreze cu cei greco-catolici, cele două comunități au fost de fapt unite în rugăciune și meditație în fața simbolismului acestei capele, care pune pe fiecare om în fața inevitabilei realități a morții. Amândoi Ierarhii au rostit câte un cuvânt, felicitând autoritățile pentru realizarea capelei și subliniind datoria celor vii de a se preocupa de cei care trec la Domnul.

PS Florentin a îndemnat la credință și la faptele credinței, pentru ca, pentru fiecare din cei prezenți, la trecerea din această viață bucuria să fie deplină și, la fel, deplină comuniunea în iubirea lui Dumnezeu în acel loc unde răul nu mai are nici o putere. Preasfinția Sa a reamintit exemplul oferit de Cardinalul Iuliu Hossu, al cărui cuvânt a fost: „nu pot să mă lepăd de credință, pentru că, credința noastră este viața noastră!”, continuând: „Iubiți credincioși, la binecuvântarea acestei capele, la inaugurarea acestei capele prin celebrarea Parastasului, să ne punem și noi întrebarea: oare credința noastră, trăirea noastră creștină, este viața noastră? Oare viața noastră, reflectă credința noastră? De modul în care răspundem la această întrebare depinde și veșnicia noastră și nu este puțin! Să îi mulțumim Domnului pentru toate darurile pe care ni le oferă și să îi cerem să putem rămâne mereu deschiși, să colaborăm cu El oriunde ne-am afla, chiar și în detenție, chiar în boală, în suferință, este modelul Episcopilor martiri și mărturisitori, aceia care au rămas cu perseverență neclintiți în credință.”

„Dincolo de orice diferențe de națiune sau de confesiune, să îl rugăm pe Bunul Dumnezeu la acest ceas aniversar să rămânem cu toții perseverenți în credință, iar la ceasul rânduit, când ni se va cere socoteală fiecăruia dintre noi, asupra vieții noastre, să putem răspunde cu răspunsul Sfântului Pavel: «Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârșit, dar în toate acestea, credința am păzit-o», amin!”

mai multe fotografii: aici

Secţiunea: Cluj-Gherla

Parohiile Frata, Ceanu Mare și Cojocna din protopopiatul Someș al Eparhiei de Cluj-Gherla au fost vizitate, la 1 noiembrie 2018, de către Episcopul eparhial. Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu a fost însoțit pe acest drum de rugăciune și binecuvântare, de către Mons. Călin Bot, Vicar general, pr. Marius Cerghizan, Vicar cu preoții, pr. Marius Mureșan, protopop de Someș și pr. ceremonier Florin Isac. De asemenea, au însoțit acest pelerinaj cu cântări și rugăciune, studenții Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca.

După prânz, la încheierea programului din Frata, PS Florentin s-a oprit la capela din loc. Ceanu Mare, administrată, împreună cu parohia Frata, de pr. Gavrilă Pleș Topan. Aici s-a celebrat o oră canonică la care au luat parte credincioșii acestei comunități. Preasfinția Sa a adresat și acestei comunități – numită, de pr. Gavrilă, o adevărată familie, mică dar unită – un cuvânt de învățătură, un îndemn la credință, la urmarea lui Hristos pe Calea în Adevăr, spre Viață și mântuire. „Viața pe pământ este și suferință, însă această suferință este și condiția necesară pentru a dobândi apoi bucuria veșnică”, a spus Ierarhul și a oferit exemplul martirilor și mărturisitorilor Bisericii Române Unită, arătând că „martiriul este o experiență spirituală a celor care îl iubesc pe Dumnezeu ca valoare supremă a vieții lor, pentru care merită să îți dai viața”.

Un fapt inedit a fost, după rugăciune, vizitarea unui muzeu al satului, amenajat în casa unei familii din localitate. Sunt trei camere în care, cu multă pricepere și răbdare, a fost imaginat și recreat prin obiecte și veșminte adunate și expuse întregul univers existențial al țăranului român din spațiul transilvan al sec. al XX-lea, cu accent pe perioada din preajma momentului Marii Uniri, mergând până în actualitate. A fost, sub îndrumarea familiei gazdă, o adevărată călătorie în timp printre unelte de lucru, veșminte, mobilier, arme, cărți vechi, icoane pe sticlă, din toate izvorând povestea de viață a strămoșilor, bogăția lor spirituală înnobilată de lumina credinței, asprimea vieții dar și frumusețea unui timp apus, prezent însă în sufletele generațiilor de azi.

E o bogată moștenire spirituală păstrată prin efortul celor care s-au preocupat să o adune, prețuind trecutul neamului lor, pe care cu îndreptățită mândrie o arată vizitatorilor, parcă spunând: „iată, acestea ne sunt rădăcinile, motivul existenței noastre, părinții și bunicii cărora le ducem mai departe limba, obiceiurile, dorurile și credința”. Între obiectele expuse în muzeu se află vechi icoane pe sticlă, ornate preoțești, cărți și obiecte bisericești, amintim doar un antimis cu sfinte moaște al Mitropolitului român unit cu Roma, dr. Vasile Suciu.

Ultimul popas de rugăciune al acestei zile dedicată în mod special pomenirii celor trecuți la Domnul, a fost biserica parohială din loc. Cojocna, unde Episcopul a fost întâmpinat de pr. paroh Daniel Bilaus și de primarul comunei Cojocna, Bucur Teodor, împreună cu comunitatea de credincioși. Această vizită a avut loc și cu ocazia apropiatei serbări a hramului acestei parohii – Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, motiv suplimentar de bucurie și mulțumire adusă lui Dumnezeu. După primirea Preasfinției Sale și a preoților oaspeți în fața bisericii, în sfântul locaș – ridicat în ridicată în 1902 de parohul și protopopul de atunci, pr. Ioan Hațieganu (tatăl celebrului medic Iuliu Hațieganu), preot care a participat la luptele pentru drepturile naționale ale românilor și la mișcarea memorandistă -, s-a celebrat slujba Vecerniei împreună cu un Parastas de pomenire pentru cei trecuți din această viață, spre „un spațiu al fericirii veșnice, unde ne vom revedea cu cei dragi ai noștri și, mai ales, cu Acela în care am crezut” – a spus Ierarhul.

Și aici au fost înmânate semne de recunoștință cu ocazia aniversării anului centenar al Unirii și a anului omagial Iuliu Hossu: diploma și medalia „Iuliu Hossu” au fost oferite de către Episcopul eparh primarului Teodor Bucur și pr. paroh Daniel Bilaus. PS Florentin a adresat și credincioșilor din Cojocna cuvinte de îndemn la credință, reamintindu-le valoarea supremă a darului vieții și importanța de a trăi această viață urmându-l pe Isus, pentru a dobândi, la ceasul rânduit, mântuirea: „modul în care trăim viața noastră cu credință, este cel care influențează viața noastră de după pragul morții. Nu întâmplător, strămoșii noștri latini spuneau memento mori – gândește-te că vei muri – deci trăiește acum la lumina de atunci!” a îndemnat Preasfinția Sa.

mai multe fotografii: aici

Secţiunea: Cluj-Gherla

Episcopii romano-catolici și greco-catolici din România vor efectua, în perioada 5-10 noiembrie 2018, vizita ad limina apostolorum, la Roma, în cadrul căreia se vor întâlni cu Papa Francisc și cu reprezentanți ai diferitelor oficii din Curia Romană.

Vizita ad limina apostolorum (în traducere: la mormântul Apostolilor) este vizita periodică pe care episcopii unei Conferințe episcopale o fac împreună la mormintele Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul, „stâlpii” Bisericii, şi la Urmaşul lui Petru, pentru a fi întăriţi de el în credinţă şi pentru a exprima comuniunea lor ierarhică cu Suveranul Pontif. Conferința Episcopilor din România îi reunește pe toți episcopii romano-catolici şi greco-catolici din ţara noastră şi exprimă unitatea Bisericii locale și comuniunea cu urmașul lui Petru, Sfântul Părinte.

Aceasta este cea de a cincea vizită ad limina apostolorum a Conferinţei Episcopale Române după 1990, şi prima la actualul Suveran Pontif, Papa Francisc. Episcopilor din România li se va alătura, în această vizită, şi PS Anton Coşa, Episcop romano-catolic al Diecezei de Chişinău, în Republica Moldova.

Programul acestei vizite ad limina debutează luni dimineață, 5 noiembrie a.c., cu celebrarea Sfintei și dumnezeieștii Liturghii în Bazilica Sf. Petru din Vatican, la altarul mormântului Sfântului Apostolul Petru. În aceeași zi episcopii se vor întâlni cu reprezentanții Congregației pentru Cauzele Sfinților şi cu cei ai Secretariatului de Stat, iar marți, 6 noiembrie, cu reprezentanții Congregației pentru Episcopi și cu cei ai Congregației pentru Doctrina Credinței.

Miercuri, 7 noiembrie, episcopii vor celebra dimineață Sf. Liturghie în Bazilica Sf. Ioan din Lateran din Roma, iar apoi vor avea întâlniri de lucru la Congregația pentru Educație Catolică, Congregația pentru Bisericile Orientale și Dicasterul pentru Comunicare. Joi, 8 noiembrie, episcopii români vor concelebra dimineață Sfânta Liturghie cu Papa Francisc, în Capela Sf. Marta din Vatican, și vor fi primiți în audiență de Sfântul Părinte, iar după-amiază se vor întâlni cu reprezentanții Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor.

Vineri, 9 noiembrie, după întâlnirile de lucru, din cursul dimineții, la Congregația pentru Cler și la Dicasterul pentru Familie, Viață și Laici, episcopii vor celebra Sf. Liturghie, după-amiază, în Bazilica San Paolo Fuori le Mura (Sf. Paul în afara zidurilor), iar seara vor participa la lansarea „Timbrului Ghika”, eveniment organizat la Colegiul Pio Romeno din Roma. Vizita se va încheia sâmbătă, 10 noiembrie, cu Sf. Liturghie celebrată dimineaţă în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, şi cu un eveniment cultural – lansare de cărţi – găzduit de Parohia greco-catolică română „Roma Nord”.

Cu ocazia prezenţei lor în Cetatea Eternă, episcopii români vor întâlni duminică, 11 noiembrie a.c., comunitatea românilor catolici şi vor celebra, la ora 9.30, Sfânta Liturghie în Bazilica San Vitale, sediu al misiunii catolice pentru emigranţii români din Roma şi din împrejurimi. La celebrare va participa şi Excelenţa Sa Liviu-Petru Zăpîrţan, Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun.

Ultima vizită ad limina apostolorum a episcopilor români la Sfântul Scaun, înainte de intrarea ţării sub dominaţie comunistă, a avut loc în 1937. Vizitele au fost reluate după căderea regimului comunist: episcopii au fost de trei ori la Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea – în 18-22 martie 1991, 2-8 decembrie 1996 şi 24 februarie-1 martie 2003 –, şi o dată la Papa Benedict al XVI-lea, în 8-13 februarie 2010.

Pr. Francisc Ungureanu
secretar general

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Cu prilejul aniversării Centenarului Unității României s-a organizat la Blaj, în perioada 29-30 octombrie 2018, la Palatul Cultural, simpozionul științific-omagial „România 100. Biserica, Statul și Binele Comun. Istorie și Actualitate”. Peste 30 de personalități ale lumii universitare, profesori, conferențiari și lectori, au susținut, timp de două zile, conferințe despre diferite aspecte ale Unirii de la 1918 și implicațiile acesteia în viața concretă a românilor.

Organizatorii întregii manifestări au fost Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca prin Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Blaj și Facultatea de Istorie și Filosofie, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Blaj și Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU) Blaj.

La eveniment au participat episcopii greco-catolici, care s-au aflat în această perioadă la Blaj, cu ocazia sesiunii de toamnă a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.

Simpozionul „România 100. Biserica, Statul și Binele Comun. Istorie și Actualitate” a început luni, 29 octombrie, la orele 16:00, cu alocuțiuni de deschidere din partea prodecanului Facultății de Teologie, conf. univ. dr. Sorin Marțian, a decanului Facultății de Istorie și Filosofie prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, și a lect. univ. dr. pr. Anton Rus, directorul Departamentului Blaj al Facultății de Teologie. S-a continuat cu prelegeri pe teme precum Bisericile la 1918 (Ion Cârja), relația Stat Biserică (Lucian Turcu), identitate confesională și națională (Ciprian Ghișa), călugărul asumpționist Ștefan Berinde în dosarele Securității (Lucian Dîncă), controversa Dumnezeu și Cezarul (Sorin Marțian).

Tot luni, de la orele 18:30, a avut loc conferința internațională „Centenarul unității naționale și ambasadorii spiritului românesc”. În deschiderea conferinței, moderatorul acesteia, părintele vicar general prof. univ. dr. Cristian Barta, Decan al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din Universitatea Babeş-Bolyai, a așezat evenimentul sub semnul cinstirii eforturilor înaintașilor de a trezi conștiința națională și spiritul românesc și a contribuției acestora în realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Invitații speciali, ambasadorii prezenți la Blaj, au susținut alocuțiuni dedicate sărbătorii.

Într-o conferință susținută în limba română, Excelența Sa Mons. Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, a vorbit despre Biserica Română Unită cu Roma ca despre un adevărat ambasador al spiritului românesc, lupta acesteia fiind pentru triumful valorilor creștine în societatea românească, într-o perioadă, atunci și acum, tulbure. Verticalitatea și spiritul Blajului au contribuit la realizarea unității naționale. Excelența Sa Mons. Miguel Maury Buendía i-a invitat pe cei care au asistat la această conferință să prețuiască trecutul, dar să fie în permanență atenți la prezent și viitor, pentru că numai așa putem duce mai departe valorile promovate de Școala Ardeleană la Blaj. În final, Excelența Sa a vorbit despre unitate ca necesitate, pentru că numai împreună putem spera la o patrie mai prosperă și mai dreaptă. Următoarea prelegere a fost ținută de Excelența Sa George Gabriel Bologan, Ambasador al României în Italia, acreditat și în Republica Malta și Republica San Marino. Excelența Sa a interpretat misiunea diplomaților români și a oricărui om politic sau de stat din perspectiva acțiunii episcopului Inocențiu Micu Clain, care a fost un model ce trebuie urmat în orice epocă a istoriei. Pornind de la definiția unui om de stat, Excelența Sa l-a prezentat pe „întemeietorul” Blajului drept un adevărat om de stat, cu viziune, care își proiectează acțiunile nu spre imediat, ci spre viitor. Diplomația contemporană este obligată să facă o privire lucidă asupra trecutului, cu proiectare spre viitor, o diplomație care să nu fie construită pe compromisuri. Exemplul de verticalitate al lui Inochentie Micu Clain trebuie să-i călăuzească nu doar pe diplomați, ambasadori sau oameni politici, ci pe fiecare dintre români, iar Blajul este în continuare chemat să joace un rol important în societatea românească, așa cum au făcut acest lucru înaintașii săi.

Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Cardinal Lucian, Arhiepiscop şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, mesaj ocazionat de festivitățile centenare.

În finalul conferinței internaționale „Centenarul unității naționale și ambasadorii spiritului românesc”, Preasfinția Sa Claudiu, în numele Preafericitului Părinte Cardinal Lucian, i-a conferit Excelenței Sale Mons. Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, Ordinul Arhiepiscopal Major „Preasfânta Treime” în formă de cruce pectorală. De asemenea, Excelenței Sale George Gabriel Bologan, Ambasador al României în Italia, acreditat și în Republica Malta și Republica San Marino, i-a fost conferit Ordinul Arhiepiscopal Major „Preasfânta Treime” pentru laici.

Din partea autorităților locale a vorbit primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, care a elogiat, la rândul său, Școala Ardeleană și valorile pe care primele școli cu predare în limba română din Transilvania le-a adus în cultura românească. Spiritul european al Blajului de altădată este o obligație pentru cei de azi de a urma calea deschisă aici, în urmă cu 300 de ani, iar autoritățile publice locale au responsabilitatea să ducă mai departe munca înaintașilor, întrucât demnitatea națională a devenit o stare de spirit la Blaj. În finalul intervenției sale, primarul municipiului Blaj l-a rugat pe Excelența Sa Mons. Miguel Maury Buendía să transmită Papei Francisc faptul că Sfântul Părinte este așteptat în Mica Romă.

Marți, 30 octombrie, prelegerile au abordat teme referitoare la identitatea națională (Daniel Dumitran), Biserica și Unirea (Pop Horea Ovidiu), contrastul dintre Bine și Rău (Alberto Castaldini), binele public și amurgul datoriei (Ionuț Popescu), poeți ardeleni profeți ai Marii Uniri (Ion Buzași), istoriografia de după Unire (Remus Câmpeanu), prof. Vasile Chirvariu de la Oradea (Silviu Sana), acad. Alexandru Borza (Maria Țenchea), puterea în Stat și Biserică (Sabin Făgăraș), comunitatea creștină (Daniel Călin Pațulea), Biserica din Miercurea-Ciuc (Mihai Ștefănescu), binele comun (William Bleiziffer), România după 100 de ani (Sorin Russu), Biserica în spațiul ex-iugoslav (Mihai Gherghel).

Tot marți, 30 octombrie, de la orele 18,00 a fost programată conferința „70 de ani de la interzicerea abuzivă a Bisericii Române Unite”, care i-a avut ca invitați pe scriitorul Cristian Bădiliță, istoric al creștinismului timpuriu, cu conferința „Geniul greco-catolic românesc. O reevaluare a istoriei și culturii române” și pe istoricul Marius Oprea, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, cu conferința „Greco-catolicii în catacombe. Biserica Română Unită sub persecuțiile regimului comunist”. La eveniment, moderat de domnul Ion Moldovan, președintele AGRU Blaj, au participat membri ai Sinodului Bisericii, cadre didactice universitare, persoane consacrate, un numeros public. Manifestarea s-a desfășurat pe două planuri: unul, în care au fost scoase în evidență personalități ale Bisericii și rolul important pe care acestea l-au jucat în istoria, cultura, politica și viața socială a Transilvaniei și a României, și unul în care s-au prezentat momente din perioada în care Biserica Română Unită s-a aflat în catacombe. Despre primul subiect a prezentat o amplă expunere Profesorul Cristian Bădiliță, doctor în istoria creștinismului antic al Universității Paris IV Sorbona cu teza „Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise”, autor a zeci de volume cu caracter teologic și coordonator, împreună cu Francisca Bălăceanu și Monica Broșteanu, a traducerii comentate a Septuagintei. Cel de-al doilea subiect a fost abordat de istoricul Marius Oprea, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, autor al unei teze de doctorat cu titlul „Rolul și evoluția Securității (1948-1964)” și al mai multor volume dedicate instituției de represiune care a fost Securitatea comunistă, care a vorbit despre persecuțiile la care Biserica Greco-Catolică a fost supusă în anii comunismului. A fost prezentat și un film documentar despre deshumarea rămășițelor pământești ale mai multor victime ale comunismului, și așezarea lor creștinească în pământ, oameni uciși cu bestialitate pentru credința lor greco-catolică și pentru că se opuneau regimului instaurat în țara noastră de sovietici.

În final, a avut loc prezentarea cărții „Cealaltă jumătate a cerului. Figuri biblice feminine”, de Mauro Orsatti, traducere de Călin Daniel Pațulea și Adriana Zaharia, și a volumului omagial „Sapientia et Scientia Theologica. In honorem Renzo Lavatori”, volum coordonat de Anton Rus și Alberto Castaldini, publicat cu prilejul aniversării a 80 de ani de viață ai Părintelui Profesor Renzo Lavatori, unul dintre cei mai cunoscuți teologi europeni contemporani.

Simpozionul organizat a fost expresia dorinței ierarhiei bisericești, a lumii universitare teologice și a autorităților publice blăjene de a marca momentul Centenarului României cu noblețe și profesionalism, într-un cadru de elegantă ținută de conștiință națională și fin patriotism, calități atât de necesare astăzi și care conferă atitudinea justă ca orientare spre viitor.

Pr. Anton Rus

Foto:  Nicu Goga, Paul Crișan

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Episcopii catolici din România efectuează, în perioada 5-10 noiembrie 2018, vizita ad limina apostolorum, la Roma, în cadrul căreia se vor întâlni cu Papa Francisc și cu reprezentanți ai diferitelor oficii din Curia Romană.

Programul vizitei a debutat luni dimineață cu celebrarea Sfintei și dumnezeieștii Liturghii în Bazilica San Pietro din Vatican, la altarul mormântului Sfântului Apostolul Petru, cel care a primit de la Mântuitorul misiunea de a-i întări pe fraţii săi şi pe care Mântuitorul a clădit Biserica Sa.

Celebrarea Sfintei și dumnezeieștii Liturghii la mormântul Sfântului Petru este unul din momentele principale ale vizitei ad limina apostolorum, care este constituită din: pelerinaj la mormântul Sfântului Apostol Petru, primul Papă, întâlnire cu Pontiful Roman și vizitarea Dicasterelor Curiei Romane.

ACC

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Vizita ad limina apostolorum, la Roma, a episcopilor catolici din România, a debutat luni 5 noiembrie prin celebrarea Sfintei și dumnezeieștii Liturghii la altarul mormântului Sfântului Apostolul Petru din Bazilica Vaticană. În aceeași zi episcopii s-au întâlnit cu reprezentanții Congregației Cauzelor Sfinților.

CONGREGAȚIA CAUZELOR SFINȚILOR

Prin Constituția Immensa Aeterni Dei din 22 ianuarie 1588, Papa Sixtus al V-lea a creat Congregația Sacră a Riturilor și i-a încredințat sarcina de a reglementa exercitarea cultului divine și tratarea cauzelor sfinților. Aceste două competențe au fost încredințate aceluiași Dicaster, deoarece Cauzele Sfinților permit introducerea unui Slujitor al lui Dumnezeu în cultul Bisericii.

Ideea împărțirii Congregației Riturilor în două dicastere, născută în Comisia pentru reforma Curiei făcută de Sfântul Pius al X, a fost realizată de Papa Paul al VI-lea prin Constituția apostolică Sacra Rituum Congregatio, din 8 mai 1969, prin care au fost create două congregații, una pentru Cultul Divin (care va deveni în 11 iulie 1975 Congregatio pro Sacramentis et Cultu divino) și una pentru Cauzele Sfinților. Prin aceeași Constituție apostolică noua Congregația pentru Cauzele Sfinților a avut propria structură, împărțită în trei birouri: instanța de judecată, biroul Promotorului General al Credinței și cel istoric-hagiografic, care era o continuarea a Secțiunii Istorice creată de Papa Pius al XI-lea în 6 februarie 1930. Congregația avea de asemenea și Cancelarie proprie.

Dicasterul a fost restructurat prin Constituția apostolică Divinus perfectionis Magister din 25 ianuarie 1983 și prin Normae servandae in inquisitionibus ab Episcopis faciendis in Causis Sanctorum din 7 februarie 1983, prin care s-a decis o reformă profundă a procedurii pentru cauzele de canonizare.

Anexat Dicasterului este Studiul, înființat în urma audienței pontificale din 2 iunie 1984, pentru formarea postulatorilor și a altor colaboratori ai Congregație, precum și a celor care intenționează să-și exercite diversele sarcini în Curia diecezană pentru tratarea cauzelor sfinților.

Papa Ioan Paul al II-lea prin Constituția Apostolică Pastor Bonus, din 28 iunie 1988, a schimbat numele Congregației în Congregația Cauzelor Sfinților.
 

ACC

(Sursa foto: Pr. diacon Marius Cîmpean)

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Sâmbătă, 3 noiembrie 2018, într-o zi superbă și călduroasă de toamnă, Reuniunile Mariane clujene am făcut un pelerinaj la Cărbunari-Blaj. În autobuzul închiriat de cei 46 de marianiști, am avut surpriza de a-l avea alături de pr. Florin Pop, asistent spiritualul al Reuniunii Mariane eparhiale, și pe Preasfințitul Florentin Crihălmeanu, Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla, care, de altfel, ne-a propus acest pelerinaj.

Am început cu rugăciunea de dimineață condusă de Preasfinția sa și câteva cântece mariane. Pr. Florin ne-a prezentat Blajul, importanța sa istorică, culturală și amprenta lăsată de Biserica noastră Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. PS Florentin a adus o mulțime de completări și ne-a fost un ghid desăvârșit. Fără să băgăm de seamă, am zburat pe autostradă și pe nesimțite am ajuns la Blaj. Ne-am oprit să îl admirăm de pe deal, de unde a admirat și marele nostru poet național, Mihai Eminescu „Mica Romă”, marcată de frumoasa catedrală Sfânta Treime, ce tronează în mijlocul ei. Este Catedrala cu cel mai mare iconostas din Europa. În dreapta și în stânga iconostasului își dorm somnul de veci Episcopul Inocențiu Micu-Klein, vizionarul care s-a luptat nu doar pentru Biserica noastră dar și pentru emanciparea și drepturile românilor din Transilvania ocupată de Imperiul Austro-Ungar și Cardinalul Alexandru Todea, care ne-a condus în momentele revenirii la viață a Bisericii noastre.

În fața Catedralei ne-au întâmpinat asistentul spiritual și președinta Reuniunii Mariane pe țară, pr. Vicar Ioan Fărcaș și d-na Angela Groza, gazdele noastre, care s-au întrecut pe sine prin ospitalitate toată ziua. Am vizitat împreună Câmpia Libertății, unde românii, conștienți de mult de unitatea lor națională pe teritoriul larg al viitoarei Românii Mari, au strigat încă din 1848: „vrem să ne unim cu țara!” Prin grija primăriei, câmpia a fost amenajată din fonduri europene iar mulțimea personalităților din sculpturile prezente și încărcătura istorică a acestui loc ne-a umplut pieptul de aerul de „libertate” pe care l-a păstrat pentru vecie.

Ne-am îndreptat spre Catedrală unde PS Florentin, pr. Vicar Ioan Fărcaș și pr. Florin Pop au concelebrat Sfânta Liturghie în prezența Reuniunilor Mariane reunite din Cluj-Napoca și Blaj. Au fost momente înălțătoare. Marianiștii blăjeni ne-au servit apoi cu prăjituri și băuturi, bucurându-ne de revedere. PF Cardinal Lucian Mureșan ne-a întâmpinat în curtea Mitropoliei cu binecuvântarea arhierească. I-am înmânat darul nostru, o icoană și flori, cu promisiunea să îl avem mereu în rugăciunile noastre. Încântarea noastră a fost însoțită de bucuria Înaltului prelat care ne-a binecuvântat și la plecare ne-a însoțit până la poartă, către autocar. A urmat o masă de neuitat, atât pentru noi cât și pentru blăjeni.

În cele din urmă ne-am îndreptat spre Cărbunari, la Sanctuarul Fecioara Săracilor. Ne-am reamintit cuvintele Preasfințitului Claudiu Pop, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, care ne spunea anul trecut la Blaj: „Sărăcia acestei lumi este lipsa de Dumnezeu. Vocația Reuniunii Mariane este să însoțească Biserica cu rugăciunea”. Iată-ne aici, însoțiți cu grijă părintească de Episcopul nostru, aflați cu adevărat sub mantia Sfintei Fecioare, urcând cu rozarul în mână, „arma” noastră, prin păduricea înmiresmată, rugându-ne pentru Biserică, țară, pentru conducătorii lor, pentru sufletele din Purgatoriu din familiile noastre, din Reuniunea Mariană, pentru convertire. Ajunși la Sanctuar, împărțiți în patru grupuri, am ascultat pasajele din Biblie propuse de PSS Florentin: Lc 1,38, Lc 1,45, Lc 2,49 și Lc 2,51, pe care le-am analizat privind la 1) calitățile Sfintei Fecioare, 2) calitățile mele și 3) calitățile Reuniunii Mariane.

Noi, cei din grupa 4, am avut: „Apoi s-a coborât împreună cu ei, a venit la Nazaret… Mama Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei” (Lc 2,51). Am răspuns după cum urmează: 1) umilință (smerenie), iubire necondiționată, bunătate, blândețe, ascultare, cumpătare, abandonare voinței lui Dumnezeu, credință, încredere, fidelitate, conlucrare la mântuirea noastră (co-mântuitoare); 2) să ne străduim să avem umilința și ascultarea Mamei noastre, mai ales față de ierarhii și superiorii noștri; 3) în Reuniunea Mariană să ne străduim să avem mai multă umilință și ascultare, încredere, iubire, să devenim modele vii în familie, în societate, la serviciu, în Biserică, imitând virtuțile Sfintei Fecioare: umilința, ascultarea, răbdarea, cumpătarea, blândețea, bunătatea. Cea mai tânără dintre noi ne-a propus să avem bucuria Sfintei Fecioare, pe care să o luăm zilnic din Sfânta Euharistie și să o ducem cu noi în lume.

S-a citit la final Magnificat: „Mărește sufletul meu pe Domnul, și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic și sfânt este numele Lui. Și mila Lui în neam și în neam spre cei ce se tem de El. Făcut-a tărie cu brațul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor. Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri și a înălțat pe cei smeriți, pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăți și pe cei bogați i-a scos afară deșerți. Luat-a pe Israel, sluga Său, ca să își aducă aminte de mila Sa, precum a grăit către părinții noștri, lui Avraam și seminției lui, în veac” (Lc, 1, 46-55).

A urmat vizita capelei pe grupuri, fiecare am cântat un cântec marian. Noi, grupul 4, am cântat: „Tu ce sfântă ești”, admirând minunata frescă. Când soarele a apus, eram deja în autocar. Ne-am despărțit de gazdele noastre atât de ospitaliere și de PS Florentin, căruia i-am mulțumit că a rămas cu noi toată ziua și pentru binecuvântările sale, pentru cele primite prin intermediul său de la Preacurata Fecioară Maria și ne-am întors la Cluj. Am meditat în tăcere și rugăciune personală momentele de mare har trăite împreună și așteptăm să ne revedem în următorul pelerinaj.

Cu blândul Isus să ne binecuvânteze Fecioara de sus!

Monica Culea,

președinta Reuniunii Mariane a Eparhiei de Cluj-Gherla

Secţiunea: Cluj-Gherla

Vizita ad limina apostolorum, la Roma, a episcopilor catolici din România, a debutat luni 5 noiembrie prin celebrarea Sfintei și dumnezeieștii Liturghii la altarul mormântului Sfântului Apostolul Petru din Bazilica Vaticană. În aceeași zi episcopii s-au întâlnit cu reprezentanții Congregației Cauzelor Sfinților, iar mai apoi cu cei ai Secretariatului de Stat.

Secretariatul de Stat este dicasterul Curiei Romane care îl ajută pe Sfântul Părinte în exercitarea misiunii sale supreme. Este condus de către un cardinal, care își asumă titlul de Secretar de Stat. Din data de 15 octombrie 2013 Secretar de Stat al Sfântului Scaun este Arhiepiscopul Pietro Parolin.

Acesta este principalul colaborator al Papei în guvernarea Bisericii Universale și poate fi considerat cel mai mare exponent al activității diplomatice și politice a Sfântului Scaun, reprezentând, în anumite circumstanțe, chiar persoana Pontifului Roman.

Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun se articulează în trei secțiuni: Secțiunea pentru Afacerile Generale; Secțiunea pentru Relațiile cu Statele; Secțiunea pentru Personalul cu rol diplomatic al Sfântului Scaun.

Liviu Ursu

(Sursa foto: Pr. diacon Marius Cîmpean)

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Cea de-a doua zi a vizitei ad limina apostolorum a episcopilor catolici din România a debutat cu întâlnirea reprezentanțiilor Congregației pentru Episcopi.

Congregaţia pentru Episcopi

Acest Dicaster a fost înființat de Papa Sixtus al V-lea prin Constituția Immensadin 22 ianuarie 1588, sub numele Congregației pentru ridicarea de biserici și a rezervelor consistoriale, mai târziu numele a fost schimbat în Sânta Congregație Consistorială. Sfântul Pius al X-lea prin Constituția Sapienti Consilio din 29 iunie 1908 a extins competențele acesteia, dându-i putere în ceea ce privește alegerea episcopilor, înființarea de episcopii și a capitolelor canonice, supravegherea păstoririi eparhiilor, supravegherea regimului, a disciplinei, a administrării și a studiilor din seminarii. Sfântul Părinte însuși era Prefectul acestei Congregații.

Cu constituția apostolică Regimini Ecclesiae Universae, din 15 august 1967, Papa Paul al VI-lea, a schimbat din nou numele în Sfânta Congregației pentru Episcopi și, totodată, primind noi competențe.

Prin Constitușia Apostolică Pastor Bonus, din 28 iunie 1988, Sfântul Ioan Paul al II-lea, fără a aduce atingere competențelor Congregației pentru Bisericile Orientale și pentru Evanghelizarea Popoarelor, Congregației pentru Episcopi i-au fost date noi competențe, printre care de a se ocupa de vizitele apostolice, să pregătesc tot ceea ce se referă la vizitele ad limina Apostolorum, să examineze rapoartele cincinale ale Bisericilor particulare încredințate grijii sale.

Odată cu publicarea anuarului pentru vizitele „ad limina“, din 29 iunie 1988, a fost înființat în cadrul Congregației Biroul pentru Coordonarea vizitelor «ad limina Apostolorum». Informată de Prefectura Casei Pontificale despre orarul de vizite ale diferitelor grupuri episcopale, se abordează problemele legate de pregătirea și desfășurarea vizitelor și, în special, programul celebrărilor și întâlnirilor romane ale episcopilor, precum și relațiile cu Dicasterele ce urmează să fie vizitate.

Congregația pentru Episcopi, continuă inițiativa începută în 2000, în colaborare cu Congregația pentru Bisericile Orientale, promovând o reuniune la Roma, în septembrie, pentru noii episcopi, numiți în cursul anului. Aceste zile de formare au ca scop crearea unui moment puternic de comuniune a noilor prelați cu Succesorul lui Petru și între ei, pentru a împărtăși experiența plinătății sacramentului primit.

În numele Papei Francisc, din anul 2015 Congregația pentru Episcopi, în fiecare an, oferă oportunitatea unei întâlniri și a unei reculegeri spirituale a episcopilor care împlinesc cinci-șase ani de la consacrare. Scopul central al reuniunii este ca toți episcopii care participă, într-un mediu de fraternitate adevărat să-și împărtășească sincer bucuriile, dificultățile și provocările slujirii episcopale, îmbogățindu-se reciproc, astfel încât să se realizeze o mai mare aprofundare a harului și a responsabilității episcopatului.

Vă reamintim că în perioada 5-10 noiembrie 2018 episcopii romano-catolici și greco-catolici din România efectuează vizita ad limina apostolorum, la Roma, în cadrul căreia se vor întâlni cu Papa Francisc și cu reprezentanți ai diferitelor oficii din Curia Romană.

ACC

(Sursa foto: Pr. diacon Marius Cîmpean)

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Ziua a II-a a vizitei ad limina apostolorum a episcopilor catolici din România a debutat cu întâlnirea reprezentanțiilor Congregației pentru Episcopi iar de la ora 11.30 (ora Romei) au fost primiți la Congregația pentru Doctrina Credinței.

(Sursa foto: Pr. diacon Marius Cîmpean)

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş

Toamna anului 2018 a fost bogată la nivel catehetic în orașul-sediu al Eparhiei de Cluj-Gherla. Astfel, pe lângă catehezele obișnuite (în special pentru Primă Împărtășanie și cateheza Bunul Păstor), în diferite parohii din Cluj s-au desfășurat mai multe programe video-catehetice: „Euharistia” (despre prezența Euharistiei în paginile Scripturii); „Altaration” (dedicat misterului Sfintei Liturghii); „TU” (prezentând Teologia trupului a Papei Ioan Paul al II-lea); „Ești ales” (o cateheză extinsă pentru tineri); respectiv „Descifrarea misterului Bibliei” (o prezentare a viziunii de ansamblu asupra Bibliei).

În parohia „Coborârea Spiritului Sfânt” (pr. Ovidiu Lăpuște și pr. Mihai Kiss) din cartierul Mănăștur, din 7 octombrie au început două programe: „Altaration” cu grupa adolescenților, respectiv „TU” (prima jumătate din program), cu grupa tinerilor. Programele au continuat timp de cinci duminici, încheindu-se pe 4 noiembrie. În a treia săptămână din octombrie, în contextul cursului de formare permanentă pentru preoți, și seria a III-a de preoți, la dorința Episcopului, a urmărit programul „Euharistia”. Același program este acum în desfășurare în trei parohii din Cluj: „Sf. Maria” (pr. Marius Popa) din cartierul Grigorescu, din 20 octombrie; „Sf. Familie” (pr. Ioan Copândean și pr. Ioan Ureche) din cartierul Zorilor, din 2 noiembrie; respectiv la Catedrala „Schimbarea la Față”, cu implicarea pr. Anton Crișan, din 4 noiembrie. Toate cele trei rulări vor include primele 5 sesiuni, următoarele 5 urmând să fie fixate cândva în 2019.

La început de octombrie a început programul „Altaration” și la ASTRU liceeni, urmând să se încheie în noiembrie. De asemenea grupul de tineri din parohia „Andrei Mureșanu” continuă programul „Ești ales” împreună cu pr. Mircea Marțian. În luna octombrie a început prima rulare a unui nou program: „Descifrarea misterului Bibliei” – mai întâi la ASTRU studenți, unde programul este făcut condensat (2 sesiuni succesive, deci 8 sesiuni în 4 întâlniri), iar apoi la adulții din parohia „Coborârea Spiritului Sfânt”, prima jumătate din program, începând de duminica aceasta. Mai multe informații despre programele video-catehetice se pot afla de pe situl programe.cateheza.ro. Biroul Catehetic al Eparhiei de Cluj-Gherla stă la dispoziție, după posibilități, pentru a rula aceste programe și în alte Eparhii, în 2019.

Secţiunea: Cluj-Gherla

În predica sa din 19 mai 1991, în Catedrala Micii Rome a Blajului, Cardinalul Alexandru Todea spunea: „Noi nu am suferit pentru viața economică, nici pentru activitatea politică. Am suferit pentru credință! Asta-i deosebirea față de toată suferința care a fost pe pământul acesta – și care a fost foarte multă! – suferința pentru credință și, mai ales, pentru Capul Bisericii! Am fost puși în situația: ori te lepezi de Roma Catolică, ori te așteaptă Siberia și toate închisorile! Și Blajul, în fruntea Bisericii Române Unite cu Roma, a răspuns prin glasul Episcopului arhanghel Ionel Suciu: «Mai bine murim decât să trădăm! Astea-s convingerile noastre!»”, întocmai cunoscutei formulări a Cardinalului Iuliu Hossu: „Credința noastră este viața noastră”.

Luni, 29 octombrie, a avut loc la Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Nicolae” din Oradea Seara de veghe și rugăciune în memoria Episcopilor greco-catolici martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma. Evenimentul, supranumit și „Noaptea arestărilor”, a dorit să trezească în inimile credincioșilor amintirea dureroasă a tuturor întâmplărilor petrecute în faza incipientă și imediat următoare instaurării regimului comunist în România. În urmă cu 70 de ani, Biserica Ortodoxă aproba unirea cu Biserica Greco-Catolică la 19 octombrie 1948. Astfel, zece zile mai târziu, în data de 28 octombrie 1948, Episcopii noștri greco-catolici au fost arestați. Ei erau Ioan Bălan, Episcop de Lugoj, Iuliu Hossu, Episcop de Cluj-Gherla, Valeriu Traian Frențiu, Episcop de Oradea-Mare, Ioan Suciu, Episcop și Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș , Alexandru Rusu, Episcop de Maramureș. La 29 octombrie a fost arestat și Vasile Aftenie, Episcop auxiliar de București, precum și Tit Liviu Chinezu, protopop de București.

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la unul dintre cele mai mari valuri de arestări din întreaga istorie a României, anul 1948 rămânând, pentru mulți, un an de coșmar, de nestingherită imoralitate, când mii de tineri, mulți dintre ei liceeni sau studenți, oameni simpli sau care aveau greutate în comunitatea din care făceau parte și mai ales elita țării, oameni politici și oameni ai Bisericii au fost reținuți, torturați și închiși pe nedrept, folosirea argumentelor valide, reale lipsind din practica de arest a Securității. Astfel, în acel an fatidic, în baza unui plan al autorităților comuniste, securitatea regimului comunist a umplut pușcăriile și lagărele de exterminare. În urma acestor zile, Biserica Română Unită, după multe presiuni privitoare la convertirea preoților și a Episcopilor la ortodoxism și fiind interzisă prin decretul de la 1 decembrie 1948, și-a început calvarul de o jumătate de secol de durere și speranță în ceva mai bun. Destinele tuturor, atât ale Episcopilor, cât și ale preoților și credincioșilor greco-catolici au fost marcate de un tragism ireal, crunt, de nepovestit, datorită căruia s-au asemănat Mântuitorului, pătimind și murind pentru cei din jur.

Seara de veghe a fost dedicată adevăraților martiri pentru patrie, dar mai ales pentru credință, având următorul desfășurător: 16.00 Rozarul; 17.00 Sfânta Liturghie; 18.00 Parastas; 18.20 Proiecție de film tematic: „Șapte martori pentru Mica Romă”, realizat de Anca Berlogea; 19.30- 21.00 Binecuvântarea Euharistică – Adorația Sfântului Sacrament. Astfel, „Noaptea arestărilor” s-a dovedit a fi o chemare la veghe și rugăciune pentru a mulțumi Domnului pentru toate lucrurile bune pe care ni le-a dăruit, dar mai ales că ne-a ajutat să ne păstrăm credința mulțumită sacrificiului și sângerosului martiriu al Episcopilor noștri: Valeriu Traian Frențiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu, conștientizând importanța faptelor lor de iubire față de Dumnezeu și credincioși, dorind să sufere alături de ei, fiind supuși unor chinuri cumplite, asemănătoare cu cele ale Mântuitorului Nostru Isus Cristos. Să îi cerem Domnului să le dea odihna cea veșnică și să îi ridice la cinstea altarelor, de unde să mijlocească pentru noi:

Doamne Isuse Cristoase, Marele și Veșnicul Preot al sufletelor noastre, Tu i-ai trimis pe apostolii și discipolii Tăi în lumea întreagă, pentru a duce tuturor oamenilor vestea cea bună a iubirii Tale. În pragul sacrificiului Tău suprem pentru mântuirea lumii, la cina de pe urmă, Te-ai rugat Tatălui ceresc ca Biserica Ta să fie una. Privește cu bunăvoință la poporul român, din sânul căruia i-ai ales pe Servii Tăi Valeriu Traian FRENȚIU, Iuliu HOSSU, Alexandru RUSU, Ioan BĂLAN, Ioan SUCIU, Vasile AFTENIE și Tit Liviu CHINEZU – Episcopi morți în faimă de martiri sub regimul comunist. Ei au dat mărturie despre Tine cu zel apostolic pe acest pământ și și-au pecetluit credința neclintită în Tine, în Biserica Catolică și în urmașul sfântului Petru, sfântul Părinte Papa, cu prețul martiriului lor.

Fă ca exemplul lor de credință și de iubire să strălucească tot mai mult printre noi. Te rugăm așadar, să arăți și pe pământ vrednicia acestor slujitori ai Tăi, ridicându-i la cinstea altarelor, iar nouă, prin mijlocirea lor, să ne dai harurile de care avem nevoie pentru ca toți să fim o singură turmă cu un singur păstor. Că Ție se cuvine toată mărirea, cinstea și închinăciunea, împreună cu Tatăl și cu Spiritul Sfânt. Amin.

Alex-Dominic Chivari
Anul I
via SeminarOradea.ro

Secţiunea: Oradea

A treia zi a vizitei ad limina apostolorum a Episcopilor catolici din România la Roma a început cu celebrarea Sfintei Liturghii în Bazilica Sf. Ioan din Lateran.

Situată pe colina Caelius, Bazilica Sf. Ioan Lateran este una dintre cele patru Bazilici Majore și totodată una dintre cele mai importante Bazilici din Occident. Este catedrala și scaunul Episcopului Romei.

Poartă titlul onorific de „Omnium Urbis et Orbis Ecclesiarum Mater et Caput” (Mamă și Cap a Bisericilor orașului și ale lumii).

După Sfânta Liturghie, Episcopii vor avea întâlniri de lucru la Congregația pentru Educație Catolică, Congregația pentru Bisericile Orientale și Dicasterul pentru Comunicare.

Liviu Ursu

(Sursa foto: Pr. diacon Marius Cîmpean)

Secţiunea: Alba Iulia şi Făgăraş