Deschiderea Anului Jubiliar al Ordinului Sfântului Vasile cel Mare
la 400 de ani de la prima atestare publică
celebrare solemnă la Mintiu Gherlii
Ordinul Sfântului Vasile cel Mare (OSBM) se află la cel de-al 400-lea an de la prima sa atestare publică, anul 2017 fiind declarat de către conducerea OSBM An Jubiliar, cu posibilitatea dobândirii indulgenței plenare la celebrările de hram ale mănăstirilor acestui ordin. În întâmpinarea aniversării care marchează cei 400 de ani de pelerinaj, prin timp și istorie, al călugărilor bazilieni, din inițiativa pr. Laurian Daboc, superior provincial al Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, la Mănăstirea „Sfânta Cruce” din Mintiu Gherlii a fost organizat sâmbătă, 12 noiembrie 2016, zi în care calendarul liturgic face pomenirea Sfântului Iosafat OSBM (1580-1623), un program aniversar la care au fost invitați preoți, persoane consacrate și credincioși, în prezența călugărilor bazilieni din întreaga Provincie Română a Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Sfânta Liturghie a fost celebrată în biserica mănăstirii – unde se află și o prețioasă relicvă a Sfintei Cruci -, celebrant principal fiind pr. Mihai Todea, Vicar general al Eparhiei de Cluj-Gherla. Între preoții concelebranți au fost pr. ierom. Laurian Daboc; pr. Alexandru Hruban, protopop de Gherla; pr. Marius Ungureșan, protopop de Cluj II; pr. Călin Bot, rector al Seminarului „Sf. Ioan Evanghelistul”; preoți din Protopopiatul Gherla; preoți călugări OSBM. Au participat, în număr mare, persoane consacrate din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, frați și surori; călugări din Societatea lui Isus (Ordinul Iezuit); surori din Congregația Maicii Domnului; sora Rochina din Congregația Sf. Iosif al Apariției; precum și credincioși din Gherla și Mintiu Gherlii.
În cadrul celebrării liturgice, atât lectura Evangheliei, Luca 9,37-43, cât și Apostolul zilei, Galateni 1,3-10, au cuprins mustrări pentru puțina credință a celor care își spun credincioși. În cuvântul de învățătură, pr. Mihai a pus accentul pe lectura Apostolului, în care Sf. Pavel îi ceartă pe cei ce abandonează ușor speranța în Dumnezeu. În acest context, dar și în cel al Jubileului OSBM, a fost amintit exemplul pe care l-au oferit înaintașii în credință, „exemplul fidelității până la moarte”. Comparativ cu mărturisirea de credință a celor care sunt celebrați în această zi, călugării Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, începând cu Sfântul Iosafat, dar și călugărul Leon Manu, mărturisitor al credinței, și toți ceilalți martiri și mărturisitori, se pune întrebarea: „Ce putem spune despre credința noastră, care este atât de slabă?”
Părintele vicar a invitat la a conștientiza faptul că „suntem slabi, suntem de multe ori trădători, ne trădăm credința, și totuși, Dumnezeu, în marea Sa milostivire, în acest an care se încheie în Biserica Catolică – Anul Milostivirii -, ne iubește și dorește să ne mântuiască, și, cu toate că suntem trădători și păcătoși, ne pune la dispoziție toate instrumentele mântuirii: Sacramentele – mai ales cel al Spovezii -, Sfânta Scriptură, indulgențele ș.a”. Primind cu recunoștință aceste daruri, părintele a îndemnat: „Să profităm de ele cât timp mai suntem în această viață, pentru că va veni momentul când totul se va încheia aici, pe pământ, și nu vom mai putea face nimic”. Este un îndemn și, totodată, o atenționare, la care fiecare credincios și necredincios poate să mediteze: Porțile Milostivirii – darurile lui Dumnezeu care deschid calea mântuirii sufletelor noastre – rămân deschise pentru fiecare, cât timp ne mai aflăm aici, pe pământ, așa încât suntem chemați să ne îndreptăm pașii, cu inima deschisă, cu smerenie, spre iubirea Tatălui ieșit în drum, cu brațele deschise, în așteptarea tuturor fiilor Săi, mari și mici.
La final, pr. protoegumen Laurian Daboc, în cadrul unei conferințe, a prezentat o scurtă istorie a Ordinului Sfântului Vasile cel Mare în contextul celebrării Jubileului de 400 de ani, cu mențiunea că deși Sfântul Vasile s-a născut în anul 330 și a murit în anul 379, și regula sa de viață a fost de atunci urmată în multe mănăstiri și biserici, Sfântul Iosafat este cel care a reunit monahismul bazilian într-o formă organizată. Părintele a arătat: „În Biserica Catolică, la ora actuală, sunt cinci ordine recunoscute ca și ordine braziliene: Ordinul Italian Bazilian de Grottaferrata – Ordo Basilianus Italiae, seu Cryptoferratensis (OSBI) (fondat în 1579), Ordinul Bazilian al Sfântului Iosafat – Ordo Basilianus S. Iosaphat (OSBM), (fondat în 1617); Ordinul Bazilian Santissimo Salvatore – Ordo Basilianus Sanctissimi Salvatoris Melkitarum (BS) (fondat în 1684), Ordinul Bazilian Sfântul Ioan Botezătorul – Ordo Basilianus Sancti Iohannis Baptistae, Soaritarum Melkitarum, (fondat în 1697) și Ordinul Bazilian Alep – Ordo Basilianus Aleppensis Melkitarum (BA) (fondat în 1697).
Pr. Laurian s-a oprit apoi asupra istoriei OSBM la noi în țară, unde „formarea monahismului bazilian, care deja exista, deși într-o formă dezorganizată, are legătură cu Bula de înființare canonică a Eparhiei de Făgăraș, Rationi Congruit, dată în 18 mai 1721, care prevedea ca Episcopul să deschidă o mănăstire OSBM și să fie ajutat de călugări în conducerea Bisericii și a școlilor. Ca urmare, Mănăstirea Sfânta Treime din Blaj s-a deschis în anul 1747, cu 5 călugări care vor forma Ordinul Bazilian în BRU și vor susține Școlile Blajului, numite și Fântânile Darurilor, Școala Ardeleană și toată activitatea Bisericii Greco-Catolice. Mai târziu, între anii 1731-1747, Episcopul Petru Pavel Aron a construit și a deschis și Mănăstirea Buna Vestire care se află în curtea castelului Mitropolitan de la Blaj și în care au fost deschise, în 1754, primele școli românești. În 1933, însă, ramura de la Blaj a Ordinului Sfântului Vasile cel Mare s-a stins și ultimul călugăr, Ilie Domșa, a murit.
Ordinul a renăscut în nordul țării, la Mănăstirea Bixadului, în Eparhia Gherlei – Provincia Muncaciului, unde istoria sa va fi strâns legată de Congregația Ruteană – Ordo Sancti Basilii Magni Ruthenorum„. În acest context, pr. Laurian s-a oprit în particular asupra vieții Sf. Iosafat, martir al unirii cu Biserica Romei, canonizat în 1643, primul sfânt greco-catolic al Bisericii Catolice, cel care a dat numele ramurii Ordinului Bazilian din care face parte și Provincia OSBM din România. „În 8 iulie 1937, Congregația Orientală, printr-un Decret, constituie o nouă Provincie a Ordinului Bazilian al Sfântului Iosafat, numită Provincia Română OSBM sui iuris, separată de oricare provincie a aceluiași Ordin, după constituții, și supusă nemijlocit Arhimandritului general al Ordinului Bazilian al Sfântului Iosafat, care prezidează în Roma”.
În legătură cu Anul Jubiliar OSBM, părintele protoegumen a mai precizat: „Jubileul de 400 de ani marchează timpul scurs de la prima atestare publică a Ordinului Sfântului Vasile cel Mare: Sfântul Iosafat Kuntsevych și Mitropolitul Rutsky, în 1617, la Novohorodovychi, au ținut primul Capitlu general, prin care s-au unit toate mănăstirile baziliene din acea zonă într-o congregație, numită Congregația Lituaniană (…). În Provincia noastră, vom sărbători în mod solemn acest Jubileu OSBM de 400 de ani, cu acordarea de indulgențe plenare, la fiecare hram al mănăstirilor noastre – din Molișet (în prima duminică după Rusalii – Sărbătoarea Tuturor Sfinților), Mintiu Gherlii (la 14 septembrie – Sărbătoarea Sfintei Cruci) și Prilog (8 noiembrie, Sărbătoarea Sfinților Arhangheli) -, celebrări la care vom invita și Ierarhii celor două Eparhii, de Cluj-Gherla și Baia-Mare”. Sfânta Liturghie a fost urmată de un parastas de pomenire în memoria celor trecuți la Domnul și apoi de o agapă fraternă oferită tuturor participanților la momentul de sărbătoare.
Secţiunea: Cluj-Gherla