A fost aprobat Documentul celei de-a 14-a Întâlniri a Comisiei Mixte Internaționale pentru Dialog între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă – Interviu cu PS Florentin Crihălmeanu
S-a încheiat joi, 21 septembrie 2016, cea de-a 14-a Sesiune Plenară a Întâlnirii Comisiei Internaționale Mixte pentru Dialog Teologic între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă de la Chieti, Italia. În calitate de membru al acestei Comisii, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, a oferit, în cadrul unui interviu, câteva lămuriri asupra acestui important moment al drumului spre refacerea unității creștine.
– Preasfinția Voastră, ce s-a realizat semnificativ în cadrul acestei întâlniri?
– Cu bucurie am ascultat aplauzele celor circa 60 de membri ai Comisiei Internaționale Mixte pentru Dialogul Teologic între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă, în momentul în care a fost aprobat documentul de lucru propus, după cea de-a doua corectură din partea Comisiei de redactare, respectiv la al treilea text pe care l-am avut după corecturile succesive.
Ne-am bucurat pentru această aprobare, chiar dacă nu putem vorbi de unanimitate, pentru că anumite paragrafe nu au fost acceptate de către Biserica din Georgia, în rest, toate celelalte Patriarhate și Biserici care au avut reprezentanți la această întâlnire au aprobat și primit acest document. S-a aprobat și comunicatul întâlnirii de la Chieti, și, de asemenea, s-au propus câteva teme pentru a fi discutate în Comitetul de coordonare al Comisiei Mixte care se va întâlni în luna septembrie 2017.
– Vă rugăm să împărtășiți celor interesați conținutul acestui comunicat.
– Voi da citire textului: „Cea de-a 14-a Întâlnire a Comisiei Mixte Internaționale pentru Dialogul Teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică a avut loc în perioada 16-21 septembrie 2016, la Villa Maria, în orașul Francavilla al Mare, Provincia Chieti. Întâlnirea a fost găzduită de către Excelența Sa IPS Bruno Forte, Arhiepiscopul de Chieti-Vasto, membru al comisiei, cu susținere din partea Conferinței Episcopale Italiene.
Toate Bisericile Ortodoxe, cu excepția Patriarhatului Bulgariei, au fost reprezentate, și anume: Patriarhatul Ecumenic, Patriarhatul de Alexandria, Patriarhatul de Antiohia, Patriarhatul de Ierusalim, Patriarhatul Moscovei, Patriarhatul Serbiei, Patriarhatul României, Patriarhatul Georgiei, Biserica din Cipru, Biserica din Grecia, Biserica din Polonia, Biserica din Albania, Biserica din Cehia și Slovacia. Au fost prezenți un număr de 26 de membri ai Bisericii Catolice din diferite țări.
Comisia a lucrat sub directa președinție a celor doi co-președinți, Cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor (CPUC), și Arhiepiscopul de Telmessos, Job Getcha, reprezentantul Patriarhatului Ecumenic de Constantinopol, asistați de către cei doi co-secretari, Mitropolitul Ghennadie de Sassima din partea Patriarhatului Ecumenic și Mons. Andrea Palmieri din partea CPUC”.
Menționez că Patriarhatul României a fost reprezentat de către IPS Mitropolit Iosif, Arhiepiscopul Europei Occidentale, și de conf. univ. dr. pr. Patriciu Vlaicu. De la ultima sesiune plenară, Arhiepiscopul Job l-a înlocuit pe Mitropolitul Ioannis Zizioulas, care s-a retras pentru motive de sănătate. Comisia și-a exprimat profunda recunoștință față de Mitropolitul Zizioulas, pentru lunga și dăruita misiune de co-președinte pe care a avut-o în cadrul Comisiei. La sesiunea plenară de deschidere, vineri 16 septembrie, Comisia a fost salutată cu un cuvânt de bun venit din partea gazdei, Arhiepiscopul Forte, și din partea primarului orașului Francavilla, Antonio Luciani.
– În partea de început a comunicatului este prezentat programul general al întâlnirii, cu vizitarea, în zilele de 17-18 septembrie, a unor sanctuare, biserici, icoane, relicve din Arhidieceza de Chieti-Vasto, despre care deja – aici – ați relatat. Să continuăm lectura textului.
– „Cei doi co-președinți au exprimat, de asemenea, recunoștința lor pentru ospitalitatea oferită de către Arhidieceză și au subliniat dorința de a continua drumul către unitate al Bisericii, în așa fel încât mărturia creștinilor să fie întărită în lume și ca mesajul vindecător al Evangheliei să fie adus umanității suferinde. Sâmbătă, 17 septembrie, membrii catolici au celebrat Sfânta Liturghie în Catedrala Sfântul Iustin din Chieti, prezidată de către Cardinalul Kurt Koch, în prezența membrilor comisiei ortodoxe și a multor reprezentanți ai autorităților locale și ai poporului din zonă.
Mai târziu, a fost un cuvânt de bun venit din partea domnului Umberto Di Primio, primarul orașului Chieti, în Teatrul municipal, unde membrii comisiei au ascultat tradiționalul Miserere, de Selecchy, interpretat de către confraternitatea Sacro Monte dei Morti. Mai târziu, membrii comisiei au fost primiți de către prefectul dr. Antonio Corona în Palatul guvernatorului, unde s-a oferit o cină din partea guvernatorului de Abruzzo, onorabilul Luciano D’Alfonso.
Duminică, 19 septembrie, membrii comisiei ortodoxe au celebrat Sfânta Liturghie în Sanctuarul din Manopello, unde se află prețioasa relicvă a Sfintei Fețe. Au celebrat Arhiepiscopul Job de Telmessos împreună cu Preasfinția Sa Episcopul Ilia de Philomelion (Biserica din Albania) și Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul George de Michalovce și Kosice (Biserica din Cehia și Slovacia), în prezența membrilor delegației catolice. Sfânta Liturghie a fost pregătită și ascultată de către un mare număr de credincioși din comunitatea ortodoxă locală, împreună cu numeroși credincioși catolici. Călugării capucini, care au responsabilitatea sanctuarului, au oferit un prânz și câte o amintire de la această vizită.
După amiază, comisia a vizitat biserica Santa Maria Maggiore din Vasto, unde au venerat relicva Sfântului Spin, apoi au vizitat co-catedrala Sfântul Iosif și au venerat tripticul cu icoana Preasfintei Fecioare Maria, a Sfântului Nicolae și a Sfintei Caterina din Alexandria, pictată în secolul al XIV-lea, de origine albaneză.
În diferite ocazii, zona Chieti – Vasto a fost descrisă ca o punte între cele două maluri ale Mării Adriatice, între tradițiile din Est și din Vest. Comisia a vizitat vechea mănăstire a Sfântului Ioan in Venere, din secolul al XIII-lea, o abație benedictină de care se ocupă acum părinții pasioniști. Aceste vizite au oferit participanților o semnificativă experiență cu privire la devoțiunea profundă a poporului din Arhidieceză și atașamentul lor față de Biserică și de Arhiepiscopul lor.”
– Să aflăm, în ultima parte a comunicatului, ce s-a petrecut „în spatele ușilor închise” din timpul sesiunilor de lucru ale comisiei.
– „În prima zi a întâlnirii, după cum este obiceiul, membrii romano-catolici și membrii ortodocși s-au întâlnit în sesiuni separate ca să-și coordoneze munca. Comisia s-a întâlnit apoi în sesiune plenară, pentru a examina Textul de la Amman despre exercitarea sinodalității și a primatului în primul mileniu, care a fost revizuit de către Comitetul de redactare, în iunie 2015, și, după aceea, revăzut de Comitetul mixt de coordonare, în septembrie 2015. După o primă citire a textului, s-au adus numeroase sugestii, amendamente și revizuiri, care au fost apoi elaborate de către Comitetul de redactare compus din trei membri ortodocși și trei membri catolici.
Textul revăzut a fost apoi din nou supus plenarei, rediscutat în detaliu și revizuit, dar, în final, a întrunit consensul asupra întregului conținut, sub numele: ‘Sinodalitate și primat în primul mileniu. Către o înțelegere comună în slujba unității Bisericii’. Trebuie menționat că Biserica din Georgia nu a fost de acord cu câteva dintre paragrafele documentului. Discuția s-a concentrat asupra semnificației și interdependenței dintre sinodalitate și primat în istoria Bisericii din primul mileniu, în diversele situații și schimbări în Est și în Vest.
Recunoscând diversitatea prezentă în experiența Bisericii, Comisia a arătat continuitatea principiilor teologice, canonice și liturgice, care au constituit legătura comuniunii între Est și Vest. Această înțelegere comună este punctul de referință și un puternic izvor de inspirație pentru catolici și ortodocși în căutarea refacerii unității depline astăzi. Pe această bază, atât catolicii cât și ortodocșii trebuie să analizeze cum sinodalitatea, primatul și interrelația dintre ele pot fi concepute și exercitate astăzi și în viitor.
Pe timpul acestor zile, membrii comisiei s-au rugat adeseori pentru populațiile suferinde din Orientul Mijlociu, unde multe dintre Bisericile prezente sunt înrădăcinate, ca și pentru cei din Europa sau din alte părți ale lumii. Martiriul și răpirea multor persoane, incluzând pe Mitropolitul Pavlos de Aleppo (Siria), un membru al Comisiei noastre, și pe Mitropolitul Yohanna Ibrahim de Aleppo, au fost adânc simțite ca o mărturie a profundei unități între creștini și ca un stimulent pentru a acționa mai mult pe drumul comuniunii depline între Biserici.
Membrii Comisiei Mixte apreciază mult generoasa ospitalitate a Bisericii care ne-a găzduit și spiritul de prietenie și solidaritate al tuturor celor prezenți. Ei au încredere că munca lor va contribui pentru a grăbi ziua în care rugăciunea lui Isus de la Cina cea de Taină ‘Ca toți să fie una’ (Io 17,21) să fie împlinită. Ei cer tuturor credincioșilor să se roage pentru această intenție”. (Chieti, 21 septembrie 2016).
– Cum explicați reacția Bisericii din Georgia, care „nu a fost de acord cu câteva dintre paragrafele documentului”?
– Unul dintre motivele pentru care reprezentanții Bisericii din Georgia nu au fost de acord cu unele paragrafe ale documentului a fost și cel al dificultății de înțelegere a limbii engleze. Discuțiile teologice s-au purtat în limbi diferite, exista traducere simultană în limbile: engleză, italiană, franceză, germană, greacă și rusă. Majoritatea vorbitorilor s-au exprimat în limba engleză, dar au fost luări de cuvânt și în greacă, franceză, italiană, chiar și în germană și, la un moment dat, pentru a putea discuta cu reprezentanții Bisericii din Georgia, co-președintele comisiei, Mitropolitul Job, a vorbit cu ei în limba rusă, ca să înțeleagă anumite fraze scrise în limba engleză și să vadă că nu era greșit sensul frazei.
A fost firesc să întâmpinăm dificultăți de comunicare, dacă ne gândim la diversitatea de tradiții, mentalități, civilizații existente, la multitudinea națiunilor din care fac parte membrii comisiei. De asemenea, a existat și o reținere din partea membrilor comisiei în fața criticilor pe care ar putea să le primească ulterior din partea unor credincioși fanatici, pentru afirmațiile pe care le-au aprobat în acest document.
– Ce presupune aprobarea documentului de la Chieti?
– Trebuie menționat faptul că aprobarea acestor documente ale Comisiei Internaționale de Dialog Teologic, în mod particular consensul la acest document de la Chieti, este un consens de tip formal și anume: membrii Comisiei sunt de acord că acest document nu conține erezii și învățături împotriva doctrinei propriei Biserici.
Dacă reprezentanții unei Biserici au aprobat acest document nu înseamnă că el devine imediat un document obligatoriu pentru acea Biserică. Pe de altă parte, este un document care reprezintă rodul muncii Comisiei Mixte și care se oferă Sinodului Bisericii locale, tocmai pentru a fi un ghid în dialogul dintre Biserici în viitor. Ceea ce doresc să subliniez este că acest document nu devine imediat un text canonic, sau de obligativitate, ci rămâne un text care se oferă Sinodului fiecărei Biserici și el poate fi primit sau nu.
– În ce constă documentul și cum poate fi el un element de legătură, de apropiere între Biserici?
– Documentul trebuie să ducă la o cunoaștere mai bună între Biserici și să ofere un limbaj comun, pentru că în acest document se exprimă idei, atât din teologia, istoria și canoanele Bisericii Orientale cât și ale Bisericii Occidentale. Conținutul acestui document redă o situație de fapt a Bisericii primului mileniu – care era Una, chiar dacă acel timp a fost destul de frământat și a trecut prin diferite momente de rupturi, dar care nu au dus la o separare.
În primul mileniu creștin nici nu s-a pus problema unei separări, pentru că nu puteau concepe o separare în Trupul lui Hristos care este Biserica, și atunci este frumos de văzut cum au reușit creștinii primului mileniu să vindece momentele de ruptură și să revină la unitatea deplină. Acest lucru trebuie ca noi să îl învățăm din primul mileniu creștin: cum să putem conviețui unii cu alții, știind să vindecăm rupturile care apar între noi.
– În calitate de membru al sub-comisiei catolice, care considerați că sunt roadele acestei întâlniri de dialog între cele două Biserici și ce însemnătate va avea Documentul de la Chieti în viitor?
– Ca în sesiunile precedente ale întâlnirilor comisiei, am învățat foarte multe prin acest dialog. Nu a fost un dialog lipsit de contradicții, de momente în care s-a făcut apel la dicționare, la canoane, la lucrări de specialitate. Dar cred că toate aceste contradicții fac parte din cadrul unui dialog normal și, oarecum, aceasta dă coloratura dialogului. După momentele de contradicție toată lumea s-a simțit foarte bine și relaxată și chiar s-au rostit discursuri foarte frumoase și cu cereri de scuze din partea unor reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe, cu multă smerenie, cu multă dorință reală de colaborare și exprimând în același timp recunoștința pentru deschiderea Bisericii Catolice și posibilitatea de a-și spune deschis părerea proprie.
Consider că, într-adevăr, Documentul de la Chieti este un pas înainte pe drumul dialogului între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă, și care, fără a spune cuvinte mari, pune bazele unei posibile reflecții viitoare asupra unei Biserici Creștine în comuniune în mileniul al III-lea.
– Vă mulțumim!
VS – redactor
Biroul de Presă al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla
Secţiunea: Cluj-Gherla